Unde-s mulți puterea crește: vorbim de o comunitate mică de producători de miere, polen, fructe sau brânzeturi din comuna Gâlgău județul Sălaj, care au ajuns să fie apreciați peste hotare pentru produsele lor.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. Principala temă de discuție a privit nevoia de a promova mai mult produsele românești în lanțurile comerciale și identificarea unor soluții de creștere a competitivități producătorilor români și dezvoltării durabile, în condiții de siguranță alimentară.
Toate instituțiile publice - școli, spitale, armată etc. - și companiile de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau cu circuit intern, precum cantine, restaurante, magazine alimentare, depozite alimentare, vor fi obligate să cumpere produse agro-alimentare de la producători locali, organizați în lanțul scurt de aprovizionare, și abia în ultimă instanță din alte state UE, conform unui proiect legislsativ inițiat de actuala putere și adoptat de Senat. Proiectul prevedea și cote minime, care urmau să crească până la 75% din achiziții, dar în urma avertismentelor Consiliului Concurenței, aleșii puterii au renunțat la aceste prevederi.
În urma amenințării de a fi dată în judecată de Uniunea Europeană, România a trebuit să elimine din legislație prevederea ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, marile magazine să vândă aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă de la producători locali. Ulterior, PSD a inițiat un proiect de lege care prevede ca unitățile militare, spitalele, cantinele sociale, școlile, penitenciarele și alte instituții publice să fie obligate să cumpere numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești. Acum, și PNL vine cu un proiect similar, care prevede însă ca alimentele să fie tradiționale și să aibă tricolorul, stema țării sau alte însemne oficiale.
După ce proiectul Casa Unirea inițiat de fostul ministrul al agriculturii își propunea să devină o rețea de 80 de magazine la nivel național, actuala conducere de la MADR a regândit proiectul, susținând că nu era fiabil în forma inițială.
Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea, companie de stat înființată de Ministerul Agriculturii la sfârșitul anului 2018, în mandatul ministrului social-democrat Petre Daea, închide singurele două magazine, din București și Sibiu.
Pandemia de Covid-19 s-a reflectat în orientarea puternică a consumatorilor către produse locale și a adus o inversare a raportului dintre vânzările online și offline, tendința de creștere pe segmentul online menținându-se chiar și după finele stării de urgență și redeschiderea magazinelor, afirmă Susana Laszlo, director general și acționar al companiei clujene Cosmetic Plant.
În urma amenințării de a fi dată în judecată de Uniunea Europeană, România a trebuit să elimine din legislație prevederea ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, marile magazine să vândă aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă de la producători locali. Ulterior, PSD a inițiat un proiect de lege care prevede ca unitățile militare, spitalele, cantinele sociale, școlile, penitenciarele și alte instituții publice să fie obligate să cumpere numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești. Acum, și PNL vine cu un proiect similar, care prevede însă ca alimentele să fie tradiționale și să aibă tricolorul, stema țării sau alte însemne oficiale.
Jihua 3502 Career Apparel Co Ltd, cel mai mare furnizor de uniforme al armatei chineze și al altor structuri militare din China și de peste hotare, cum ar fi Australia, cu peste 3.500 de angajați, este parte a masivului grup Xinxing Cathay International, aflat sub controlul Comisiei Consiliului de Stat al Chinei pentru Supravegherea și Administrarea Activelor Statului. Este fosta așa-numită "Fabrică 3502" a Armatei de Eliberare a Poporului din China.
În urma amenințării de a fi dată în judecată de Uniunea Europeană, România a trebuit să elimine din legislație prevederea ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, marile magazine să vândă aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă de la producători locali. Acum, un nou proiect legislativ prevede ca unitățile militare, spitalele, cantinele sociale, școlile, penitenciarele și alte instituții publice să fie obligate să cumpere numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, spune că fiecare persoană trebuie să meargă și să cumpere doar produse românești, iar atunci toate magazinele vor căuta să aibă pe rafturi doar acest tip de produse. El a precizat că astfel sunt susținute agricultura și industria alimentară din România.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunțat că va discuta cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, despre introducerea unei cote reduse a TVA, respectiv de 5%, atât pentru produsele agroalimentare ecologice sau bio, cât și pentru ”produsele tradiționale românești”. În acest context, Dragnea i-a cerut lui Daea să se grăbească cu înființarea magazinelor de stat cu produse românești.
Dacă în trecut orice călător care ajungea sau pleca din Gara de Nord putea pe un citi pe un panou uriaș, conform normelor ortografice din acea perioadă, ”Nici o masă fără pește oceanic!”, acum românii vor putea vedea peste tot un alt îndemn privitor la dieta zilnică. Ministerului Agriculturii vrea să lanseze o campanie de panotaj în instituțiile publice din toată țara sub sloganul ”Consumă responsabil produsele agroalimentare locale, cu calitate recunoscută”.
O nouă instituție de stat ar putea fi înființată, potrivit unui proiect de lege inițiat de PSD, care prevede apariția, în subordinea Ministerului Agriculturii, a Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare Românești, având ca atribuții promovarea și implementarea unei strategii naționale pentru produsele agroalimentare de calitate.
Ministrul ceh al Agriculturii se pregătește să oblige magazinele să se asigure că până la 80% din produsele alimentare puse la vânzare sunt de origine locală, după modelul încercat de autoritățile de la București, spunând chiar în acest sens că "România trebuie să fie un exemplu pentru noi". În 2016, autoritățile române au promovat Legea care impune marilor comercianți să asigure 51% din oferta de alimente de la producători locali, dar, așa cum anticipa Profit.ro, măsura a generat o reacție puternică din partea Comisiei Europene, care a declanșat procedura de infringement.
Ministerul Agriculturii vrea să înregistreze la Bruxelles alte 14 produse românești cu indicație geografică, pe lângă cele patru pentru care România a obținut deja recunoașterea europeană, a declarat Petre Daea, conform Agerpres.
Legea care obligă supermarketurile să vândă 51% alimente locale, ce vor fi definite acum drept ”produse autohtone”, ar putea exclude produsele procesate la categoria carne, cota fiind obligatorie doar pentru carnea neprocesată. În cazul panificației și lactatelor vor fi permise însă, la cererea producătorilor, și produsele cu materii prime neautohtone, conform unor prime discuții privind amendarea legii.
Amendamentele pregătite de Parlament, și obținute de Profit.ro, pentru modificarea legii care obligă supermarketurile să vândă 51% alimente locale vor menține acest procent, care va deveni însă obligatoriu pentru toți comercianții, iar termenul de "produs românesc" va fi înlocuit cu "produs autohton". Cota obligatorie de produse va exclude intermediarii, iar furnizorii vor fi taxați pentru servicii ale marilor comercianți.
Ministerul Agriculturii lucrează la o strategie privind promovarea produselor agroalimentare românești proaspete și prelucrate, iar una dintre măsuri constă în solicitarea supermarket-urilor să organizeze un “colț de produse românești proaspete”. Printre măsurile avute în vedere de guvernanți se numără și vânzarea on-line, direct de la ferme, a produselor românești proaspete.
Parlamentarii din comisia de agricultură s-au arătat deciși, într-o primă dezbatere asupra Legii care obligă supermarket-urile să vândă 51% alimente din producția locală, să nu renunțe la această cerință, deși Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României. Aleșii au propus însă modificarea legii astfel încât marii comercianți să nu mai fie obligați să promoveze aceste produse și să poată factura furnizorilor în limita a 8% din prețul de achiziție.
Comisia Europeană a atenționat autoritățile române că Legea care obligă marii comercianți să vândă 51% produse locale, pentru care a decis recent să declanșeze procedura de infringement, pare să discrimineze lanțurile de magazine cu capital străin, iar interzicerea facturării de către supermarketuri a oricăror servicii furnizorilor, chiar dacă cei din urmă beneficiază de pe urma lor, poate constitui o ingerință în comerțul cu amănuntul. Comisia a mai avertizat că suspendarea comercianților pentru 6 luni, în cazul nerespectării legii, este o măsură disproporționată.
Președintele comisiei pentru afaceri europene a Senatului, Gabriela Crețu, și agentul guvernamental pentru CJUE, Horațiu Radu, au anunțat că România a primit astăzi de la Comisia Europeană notificarea declanșării procedurii de infringement pentru Legea care obligă marii comercianți să vândă 51% produse locale. Profit.ro a anunțat în decembrie că procedura este inevitabilă și va fi declanșată de Comisie.
Undeva sus în topul celor mai urâte vise trebuie să fie cel în care îți apare un politician dornic să te protejeze, să-ți facă bine.
Legea care obligă marile magazine din România să vândă în proporție de 51% alimente din producția locală ar putea duce la creșterea prețurilor pentru categoriile de produse vizate și ar putea limita opțiunile consumatorilor, se arată într-un raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA.
Toate contractele de pe lanțul furnizor, distribuitor, retailer trebuie renegociate de la intrarea în vigoare a Legii 150/2016. Interzicerea taxelor de raft impune schimbarea modelului de business. Politicile comerciale trebuie reconfigurate, iar soluția la îndemână va fi acordarea discounturilor care îi va favoriza pe marii furnizori și va avea implicații fiscale de majorare a costurilor.